Fjord, un cal polivalent
Rezistent, cu o constituţie atletică, iubitor şi sociabil, Fjordul este reprezentantul uneia dintre cele mai pure rase din lume. Supranumit “calul vikingilor”, având origini foarte îndepărtate, acest cal...Rezistent, cu o constituţie atletică, iubitor şi sociabil, Fjordul este reprezentantul uneia dintre cele mai pure rase din lume. Supranumit “calul vikingilor”, având origini foarte îndepărtate, acest cal impresionează atât prin temperamentul său deosebit de calm, cât şi prin polivalenţa sa în ceea ce priveşte domeniile în care poate fi utilizat.
Considerat ca făcând parte dintr-una din cele mai pure rase din lume, Fjordul are origini îndepărtate fiind, probabil, descendentul cailor primitivi şi sălbatici din nordul Europei. De altfel, în vestul Norvegiei începe istoria oficială a rasei, sub numele de “Vestlandhesten”.
Istoricul rasei
În 1843, a fost creată la Hjerkin, o herghelie naţională, acesta fiind momentul care marchează începutul creşterii organizate a acestor cai în Norvegia, în scopul principal de ameliorare a rasei. La acea epocă, Fjordul nu era un cal de agrement, ci un cal de muncă, fie că era vorba despre munca în ferme, fie despre transportul mărfurilor. Astfel, selecţia care începe să prindă contur la iniţiativa statului norvegian vizează în primul rând utilitatea acestui cal.
Câţiva armăsari sunt consideraţi a fi întemeietorii rasei. Printre ei, regăsim pe Rosendalborken 18, născut în 1863, care, prezentat la o vârstă venerabilă de 20 de ani, la o expoziţie ecvestră la Hamburg, a lăsat o impresie puternică asupra publicului.
Un alt armăsar, Njal 166, născut în 1891, este “prezent”, actualmente în linia de sânge a fiecărui cal Fjord din lume.
Astăzi, calul din rasa Fjord ocupă un loc important în Norvegia, unde calităţile sale sunt puternic apreciate, fiind considerat chiar un simbol naţional. În 1910, a fost creat primul studbook, în Norvegia, apoi în 1941 în Danemarca. A urmat Germania în 1949, apoi Suedia în '53, Belgia şi Elveţia în '75, Franţa în 1986 şi Statele Unite în 1988.
Astăzi, rasa se bucură de o mare popularitate, un număr considerabil de cai fiind crescuţi atât în America, cât şi în Europa. Încrucişările din Norvegia sunt controlate la momentul actual de către o agenţie guvernamentală.
Rezistent şi curajos
Calul din rasa Fjord nu este un cal elegant în înfăţişarea sa, dar are, în schimb, o constituţie atletică, o alură blândă, răbdătoare şi sobră, caracteristici datorate, în principal, originilor sale. Astfel, fjordul este un animal bun de muncă şi de transport, fiind potrivit pentru străbătut distanţe lungi în şa. De altfel, putem spune că este un cal curajos şi are o rezistenţă ridicată.
Descriere generală
De-a lungul istoriei, standardul rasei Fjord evoluează, talia şi morfologia acestui cal cunoscând numeroase variaţii. Acestea par să depindă de fiecare regiune în parte, dar şi de utilitatea pe care o dăm acestui poney rustic mai mare. Căci Fjordul este la origine un cal mic de munte, relativ bondoc. În zilele noastre, însă, selecţia a favorizat indivizi cu o talie mai mare, cu o alură mai suplă şi un tip general care arată mai multă distincţie. Rasa este bine legată, având următoarele caracteristici morfologice: capul- trebuie să fie bine proporţionat şi bine definit, distanţa de la ochi la nas trebuie să fie scurtă, profilul drept sau concav; ochii- mari, închişi la culoare şi strălucitori, cu o expresie calmă; urechile- relativ mici, cu o linie rafinată, paralele, cu o uşoară curbură; gâtul- puternic, relativ scurt, însă exemplarele cu un gât mai lung şi mai suplu, sunt mai potrivite pentru atelaje şi călărie; corpul- coastele bine arcuite, dar nu rotunde, crupa lungă, musculoasă şi înclinată; picioarele- puternice, cu muşchi bine dezvoltaţi, aliniate corect, cu articulaţii şi tendoane clar definite. De asemenea, calul din rasa Fjord conservă trăsături uşor de recunoscut şi un standard bine stabilit. Pe şira spinării, animalul prezintă o dungă dorsală destul de pronunţată. De asemenea, la unele exemplare se constată prezenţa unor dungi pe frunte şi pe membre, în apropiere de genunchi şi de cot. Aceste dungi sunt, până la un punct, asemănătoare celor ale zebrei, ceea ce ne poate duce cu gândul la o oarecare similitudine între aceste două animale.
Standardul
Alura sa generală rămâne cea a unui poney de mari dimensiuni, adică puternic şi robust dar păstrând un minimum de supleţe. Tocmai această morfologie armonioasă şi bine proporţionată îi conferă această polivalenţă în ceea ce priveşte utilitatea sa.
Talia acestui cal se situează în medie între 1,35 şi 1,50 cm. Este cunoscut în principal Fdjordul zis “izabel” dar există şi alte variaţii de culoare.
Oricum ar fi, îl recunoaştem în principal graţie coamei sale bicolore. Este vorba despre un marcaj primitiv esenţial, Fjordul caracterizându-se printr-o dungă mai închisă, care ia naştere între urechi, traversează coama, se prelungeşte de-a lungul coloanei vertebrale, terminându-se în zona cozii.
De asemenea, este de notat faptul că standardul impune o tundere a coamei în perie. Mai mult decât o “coafură” fantezistă, este vorba în realitate despre o tradiţie cu justificări estetice şi practice. Într-adevăr, această tăietură în arc de cerc are drept scop o punere în valoare a curburii coamei dar se practică şi pentru degajarea greabănului pentru ca acesta să nu jeneze nici calul şi nici călăreţul.
Culorile
Una dintre caracteristicile unice ale acestei rase este că majoritatea exemplarelor sunt de culoare gri-maro. Acest cal păstrează de fapt culoarea "sălbatică" a cailor originali (Przewalski sau Tarpan) precum şi semnele primitive care includ dungi de zebră pe picioare şi acea dungă dorsală care porneşte de la gât şi se prelungeşte până la coadă. Se mai pot vedea dungi negre şi pe greabăn. Caii roşcaţi au dungi şi marcaje de culoare roşu-maro, cei gri au dungi şi marcaje negre sau de culoare foarte închisă, în timp ce caii care sunt de culoare gri deschis au dungi şi semne de culoare neagră sau gri. În general, varietăţile de culoare sunt în număr de cinci şi este dificil să determinăm cu precizie anumite nuanţe şi culori a anumitor indivizi fiindcă se pot schimba în funcţie de perioada anului. Una dintre metodele cele mai sigure de identificare este să privim culoarea părului şi a şirei spinării.
Astfel, cele cinci culori acceptate sunt: izabelă (Brunblakk)- este roba cea mai răspândită. Banda de culoare a părului de la mijlocul coamei, dar şi şira spinării sunt închise de culoare neagră sau maroniu închisă; galbenă (Rodblakk)- roşcată spre galben. Banda centrală a coamei şi şira spinării sunt mai degrabă roşcate, iar părul este deschis la culoare, blond; gri şobolan (Gra)- cea mai uşor de distins, cu firul de păr gri; crem (Ulsblakk)- foarte apropiată de culoarea izabelă, este vorba de o varietate mai deschisă. Roba este aproape albă, iar coatele gri sau negre; izabelă galbenă (Gulblakk)- tot o varietate mai deschisă a izabelei, este însă foarte rară şi se caracterizează printr-o culoare foarte pală a coatelor.
Aptitudini şi utilitate
Putem găsi multe atribute pentru a descrie caii din această rasă. Calm, robust, sigur pe el, jucăuş, sociabil, toate aceste calificative fac din fjord un cal polivalent. Această rasă este de altfel cunoscută pentru temperamentul său blând, pentru rezistenţă şi vigoare. Morfologia şi caracterul său sunt, ca atare, marile sale atuuri, dar pentru aceasta trebuie să fim atenţi la maniera de a-l dresa. Iată câteva dintre domeniile în care calul fjord excelează: atelaje, anduranţă, călărie de agrement şi disciplinele asociate. De asemenea, calul Fjord are o blană groasă datorită căreia poate să îndure iernile aspre cu o îngrijire minimă. Calităţile combinate ale rasei au dus la exportarea ei în alte multe ţări din Europa, mai ales Danemarca, unde a fost mult timp folosită la muncile grele. În prezent însă, calul Fjord este crescut şi pentru călărit şi pentru condus. Este capabil să acţioneze bine şi în clasele de rezistenţă şi în cele de condus şi de asemenea poate acţiona adecvat în dresajul elementar şi la cursele de sărituri.
Nessun commento:
Posta un commento